Trup viu.Spirit in coma.

Din parul ud se prelingeau picaturi de apa pe sani, spate, abdomen, coapse..pana pe talpi. Statea in fata oglinzii si parca se vedea prin ea, nu in ea. Spiritul e in coma. Trupul e viu. Dar rece. Alb. De mort. Isi admira coastele iesite prea mult in afara, picioarele subtiri si parca nu i ofera echilibru. S`a schimbat si nu stie cum, stie de ce.

Si acum eu ma voi duce afara sa fumez, sa intre frigul in mine, sa mai simt mirosul de pamant ud cum imi inteapa narile. Sa nu o dau in sedentarism daca mai stau mult aici, in camera asta care a trecut la categoria “dezastru.haos.vai`capu meu.”Sa nu mai aud Jefferson airplane pentru ca ma tripeaza ciudat, chiar daca sunt clean, nu ca aseara cand incercam cu Oana sa ne intelegem, sa admiram globuri si sa le vedem lumanri, sa fim atente la fumul care iesea din gura, sa ….sa repetam intr`una “fata cum sunt!!” , “Fata si eu, gizaaaas”. Seri zbuciumate si pline de intrebari, reusim sa deschidem subiecte serioase exact cand suntem cel mai putin capabile sa le discutam si parca atunci ne intelegem la tot.

~ by Psycho Kaya on June 26, 2009.